CIRET

CHARTE DE LA TRANSDISCIPLINARITE

(adoptée au Premier Congrès Mondial de la Transdisciplinarité, Convento da Arrábida, Portugal,
2-6 novembre 1994)

Préambule

Considérant que la prolifération actuelle des disciplines académiques et non-académiques conduit à une croissance exponentielle du savoir ce qui rend impossible tout regard global de l'être humain,

Considérant que seule une intelligence qui rend compte de la dimension planétaire des conflits actuels pourra faire face à la complexité de notre monde et au défi contemporain d'autodestruction matérielle et spirituelle de notre espèce,

Considérant que la vie est lourdement menacée par une technoscience triomphante, n'obéissant qu'à la logique effrayante de l'efficacité pour l'efficacité,

Considérant que la rupture contemporaine entre un savoir de plus en plus accumulatif et un être intérieur de plus en plus appauvri mène à une montée d'un nouvel obscurantisme, dont les conséquences sur le plan individuel et social sont incalculables,

Considérant que la croissance des savoirs, sans précédent dans l'histoire, accroît l'inégalité entre ceux qui les possèdent et ceux qui en sont dépourvus, engendrant ainsi des inégalités croissantes au sein des peuples et entre les nations sur notre planète,

Considérant en même temps que tous les défis énoncés ont leur contrepartie d'espérance et que la croissance extraordinaire des savoirs peut conduire, à long terme, à une mutation comparable au passage des hominiens à l'espèce humaine,

Considérant ce qui précède, les participants au Premier Congrès Mondial de Transdisciplinarité (Convento da Arrábida, Portugal, 2-7 novembre 1994) adoptent la présente Charte comprise comme un ensemble de principes fondamentaux de la communauté des esprits transdisciplinaires, constituant un contrat moral que tout signataire de cette Charte fait avec soi- même, en dehors de toute contrainte juridique et institutionnelle

Article 1 :

Toute tentative de réduire l’être humain à une définition et de le dissoudre dans des structures formelles, quelles qu'elles soient, est incompatible avec la vision transdisciplinaire.

Article 2 :

La reconnaissance de l'existence de différents niveaux de réalité, régis par des logiques différentes, est inhérente à l'attitude transdisciplinaire. Toute tentative de réduire la réalité à un seul niveau régi par une seule logique ne se situe pas dans le champ de la transdisciplinarité.

Article 3 :

La transdisciplinarité est complémentaire de l'approche disciplinaire ; elle fait émerger de la confrontation des disciplines de nouvelles données qui les articulent entre elles ; et elle nous offre une nouvelle vision de la nature et de la réalité. La transdisciplinarité ne recherche pas la maîtrise de plusieurs disciplines, mais l'ouverture de toutes les disciplines à ce qui les traverse et les dépasse.

Article 4 :

La clef de voûte de la transdisciplinarité réside dans l'unification sémantique et opérative des acceptions à travers et au-delà des disciplines. Elle présuppose une rationalité ouverte, par un nouveau regard sur la relativité des notions de "définition" et d'"objectivité". Le formalisme excessif, la rigidité des définitions et l'absolutisation de l'objectivité comportant l'exclusion du sujet conduisent à l'appauvrissement.

Article 5 :

La vision transdisciplinaire est résolument ouverte dans la mesure où elle dépasse le domaine des sciences exactes par leur dialogue et leur réconciliation non seulement avec les sciences humaines mais aussi avec l'art, la littérature, la poésie et l'expérience intérieure.

Article 6 :

Par rapport à l'interdisciplinarité et à la multidisciplinarité, la transdisciplinarité est multiréférentielle et multidimensionnelle. Tout en tenant compte des conceptions du temps et de l'histoire, la transdisciplinarité n'exclut pas l'existence d'un horizon transhistorique.

Article 7 :

La transdisciplinarité ne constitue ni une nouvelle religion, ni une nouvelle philosophie, ni une nouvelle métaphysique, ni une science des sciences.

Article 8 :

La dignité de l'être humain est aussi d'ordre cosmique et planétaire. L'apparition de l'être humain sur la Terre est une des étapes de l'histoire de l'Univers. La reconnaissance de la Terre comme patrie est un des impératifs de la transdisciplinarité. Tout être humain a droit à une nationalité, mais, au titre d'habitant de la Terre, il est en même temps un être transnational. La reconnaissance par le droit international de la double appartenance - à une nation et à la Terre - constitue un des buts de la recherche transdisciplinaire.

Article 9 :

La transdisciplinarité conduit à une attitude ouverte à l'égard des mythes et des religions et de ceux qui les respectent dans un esprit transdisciplinaire.

Article 10 :

Il n'y a pas un lieu culturel privilégié d'où l'on puisse juger les autres cultures. La démarche transdisciplinaire est elle-même transculturelle.

Article 11 :

Une éducation authentique ne peut privilégier l'abstraction dans la connaissance. Elle doit enseigner à contextualiser, concrétiser et globaliser. L'éducation transdisciplinaire réévalue le rôle de l'intuition, de l'imaginaire, de la sensibilité et du corps dans la transmission des connaissances.

Article 12 :

L'élaboration d'une économie transdisciplinaire est fondée sur le postulat que l'économie doit être au service de l'être humain et non l'inverse.

Article 13 :

L'éthique transdisciplinaire récuse toute attitude qui refuse le dialogue et la discussion, quelle que soit son origine - d'ordre idéologique, scientiste, religieux, économique, politique, philosophique. Le savoir partagé devrait mener à une compréhension partagée fondée sur le respect absolu des altérités unies par la vie commune sur une seule et même Terre.

Article 14 :

Article final :

La présente Charte de la Transdisciplinarité est adoptée par les participants au Premier Congrès Mondial de Transdisciplinarité, ne se réclamant d'aucune autre autorité que celle de leur œuvre et de leur activité.

Selon les procédures qui seront définies en accord avec les esprits transdisciplinaires de tous les pays, la Charte est ouverte à la signature de tout être humain intéressé par les mesures progressives d'ordre national, international et transnational pour l'application de ses articles dans la vie.

Convento da Arrábida, le 6 novembre 1994

Comité de Rédaction
Lima de Freitas, Edgar Morin et Basarab Nicolescu

CHARTER OF TRANSDISCIPLINARITY

(adopted at the First World Congress of Trandisciplinarity, Convento da Arrábida, Portugal,
November 2-6, 1994)

Preamble

Whereas, the present proliferation of academic and non-academic disciplines is leading to an exponential increase of knowledge which makes a global view of the human being impossible;

Whereas, only a form of intelligence capable of grasping the cosmic dimension of the present conflicts is able to confront the complexity of our world and the present challenge of the spiritual and material self-destruction of the human species;

Whereas, life on earth is seriously threatened by the triumph of a techno-science that obeys only the terrible logic of productivity for productivity's sake;

Whereas, the present rupture between increasingly quantitative knowledge and increasingly impoverished inner identity is leading to the rise of a new brand of obscurantism with incalculable social and personal consequences;

Whereas, an historically unprecedented growth of knowledge is increasing the inequality between those who have and those who do not, thus engendering increasing inequality within and between the different nations of our planet;

Whereas, at the same time, hope is the counterpart of all the afore-mentioned challenges, a hope that this extraordinary development of knowledge could eventually lead to an evolution not unlike the development of primates into human beings;

Therefore, in consideration of all the above, the participants of the First World Congress of Transdisciplinarity (Convento da Arrábida, Portugal, November 2-7, 1994) have adopted the present Charter, which comprises the fundamental principles of the community of transdisciplinary researchers, and constitutes a personal moral commitment, without any legal or institutional constraint, on the part of everyone who signs this Charter.

Article 1 :

Any attempt to reduce the human being by formally defining what a human being is and subjecting the human being to reductive analyses within a framework of formal structures, no matter what they are, is incompatible with the transdisciplinary vision.

Article 2 :

The recognition of the existence of different levels of reality governed by different types of logic is inherent in the transdisciplinary attitude. Any attempt to reduce reality to a single level governed by a single form of logic does not lie within the scope of transdisciplinarity.

Article 3 :

Transdisciplinarity complements disciplinary approaches. It occasions the emergence of new data and new interactions from out of the encounter between disciplines. It offers us a new vision of nature and reality. Transdisciplinarity does not strive for mastery of several disciplines but aims to open all disciplines to that which they share and to that which lies beyond them.

Article 4 :

The keystone of transdisciplinarity is the semantic and practical unification of the meanings that traverse and lay beyond different disciplines. It presupposes an open-minded rationality by re-examining the concepts of "definition" and "objectivity." An excess of formalism, rigidity of definitions and a claim to total objectivity, entailing the exclusion of the subject, can only have a life-negating effect.

Article 5 :

The transdisciplinary vision is resolutely open insofar as it goes beyond the field of the exact sciences and demands their dialogue and their reconciliation with the humanities and the social sciences, as well as with art, literature, poetry and spiritual experience.

Article 6 :

In comparison with interdisciplinarity and multidisciplinarity, transdisciplinarity is multireferential and multidimensional. While taking account of the various approaches to time and history, transdisciplinarity does not exclude a transhistorical horizon.

Article 7 :

Transdisciplinarity constitutes neither a new religion, nor a new philosophy, nor a new metaphysics, nor a science of sciences.

Article 8 :

The dignity of the human being is of both planetary and cosmic dimensions. The appearance of human beings on Earth is one of the stages in the history of the Universe. The recognition of the Earth as our home is one of the imperatives of transdisciplinarity. Every human being is entitled to a nationality, but as an inhabitant of the Earth is also a transnational being. The acknowledgement by international law of this twofold belonging, to a nation and to the Earth, is one of the goals of transdisciplinary research.

Article 9 :

Transdisciplinarity leads to an open attitude towards myths and religions, and also towards those who respect them in a transdisciplinary spirit.

Article 10 :

No single culture is privileged over any other culture. The transdisciplinary approach is inherently transcultural.

Article 11 :

Authentic education cannot value abstraction over other forms of knowledge. It must teach contextual, concrete and global approaches. Transdisciplinary education revalues the role of intuition, imagination, sensibility and the body in the transmission of knowledge.

Article 12 :

The development of a transdisciplinary economy is based on the postulate that the economy must serve the human being and not the reverse.

Article 13 :

The transdisciplinary ethic rejects any attitude that refuses dialogue and discussion, regardless of whether the origin of this attitude is ideological, scientistic, religious, economic, political or philosophical. Shared knowledge should lead to a shared understanding based on an absolute respect for the collective and individual Otherness united by our common life on one and the same Earth.

Article 14 :

Rigor, openness, and tolerance are the fundamental characteristics of the transdisciplinary attitude and vision. Rigor in argument, taking into account all existing data, is the best defense against possible distortions. Openness involves an acceptance of the unknown, the unexpected and the unforeseeable. Tolerance implies acknowledging the right to ideas and truths opposed to our own.

Article final :

The present Charter of Transdisciplinarity was adopted by the participants of the first World Congress of Transdisciplinarity, with no claim to any authority other than that of their own work and activity.

In accordance with procedures to be agreed upon by transdisciplinary-minded persons of all countries, this Charter is open to the signature of anyone who is interested in promoting progressive national, international and transnational measures to ensure the application of these Articles in everyday life.

Convento da Arrábida, 6th November 1994

 

Editorial Committee
Lima de Freitas, Edgar Morin and Basarab Nicolescu

Translated from the French by
Karen-Claire Voss

CARTA DELLA TRANSDISCIPLINARITÀ

Preambolo

Tenendo presente che l'attuale proliferazione delle discipline accademiche e non accademiche conduce ad una crescita esponenziale del sapere, cosa che rende impossibile lo sguardo globale all'essere umano;

tenendo presente che solo una intelligenza che spieghi la dimensione planetaria dei conflitti attuali potrà fronteggiare la complessità del nostro mondo e la sfida contemporanea di autodistruzione materiale e spirituale della nostra specie;

tenendo presente che la vita è pesantemente minacciata dalla scienza tecnica trionfante, che non obbedisce che alla temibile logica della efficienza per l'efficienza;

tenendo presente che la rottura odierna fra un sapere sempre più accumulantesi e un essere interiore sempre più impoverito conduce alla crescita di un nuovo oscurantismo, le cui conseguenze sul piano individuale e sociale sono incalcolabili;

tenendo presente che la crescita dei saperi, senza precedenti nella storia, accresce la disuguaglianza tra coloro che li possiedono e quelli che ne sono sprovvisti, dando così luogo a disuguaglianze crescenti sia all'interno dei popoli che tra le nazioni sul nostro pianeta;

tenendo presente al tempo stesso che tutte le sfide enunciate hanno la loro contropartita di speranza e che la crescita straordinaria dei saperi può condurre, a lungo termine, ad una mutazione paragonabile al passaggio dagli ominidi alla specie umana;

tutto ciò considerato, i partecipanti al Primo Congresso Mondiale di Transdisciplinarità (Convento di Arràbida, Portogallo, 2-7 novembre 1994) adottano la presente Carta, intesa come un insieme di principi fondamentali della Comunità degli studiosi transdisciplinari, costitutiva di un contratto morale che tutti i firmatari di essa Carta fanno con se stessi, esclusa ogni costrizione giuridica ed istituzionale.

Articolo 1 :

Ogni tentativo di ridurre il concetto di essere umano ad una mera definizione e di considerarlo una pura struttura formale, qualunque essa sia, è incompatibile con la visione transdiscipinare.

Articolo 2 :

L'accettazione dell'esistenza di differenti livelli di Realtà, retti con logiche differenti, è inerente all'attitudine transdisciplinare. Ogni tentativo di ridurre la Realtà ad un solo livello, governato da una sola logica, non trova posto nel campo della transdisciplinarità.

Articolo 3 :

La transdisciplinarità è complementare all'approccio disciplinare; essa fa emergere dal confronto delle discipline l'esistenza di nuovi dati, che fanno da giunzione o snodo fra le discipline stesse; essa ci offre una nuova visione della Natura e della Realtà. La transdisciplinarità non cerca il dominio fra più discipline, ma l'apertura delle discipline a ciò che le accomuna e a ciò che le supera.

Articolo 4 :

La chiave di volta della transdisciplinarità risiede nella unificazione semantica ed operativa delle accezioni di accomunamento e di superamento. Essa presuppone una razionalità aperta, per volgere un nuovo sguardo alla relatività delle nozioni di "definizione" e di "oggettività". Il formalismo eccessivo, la rigidità delle definizioni e l'assolutizzazione della oggettività comportano infatti l'esclusione del soggetto ed impoveriscono il rapporto col conosciuto.

Articolo 5 :

La visione transdisciplinare è decisamente aperta, nella misura in cui essa supera il campo delle scienze esatte, per spingerle al dialogo e alla riconciliazione, non solo con le scienze umane ma anche con l'arte, la letteratura, la poesia e l'esperienza interiore.

Articolo 6 :

In relazione alla interdisciplinarità e alla multidisciplinarità, la transdisciplinarità è multi-referenziale e multi-dimensionale. Pur tenendo conto delle concezioni del tempo e di Storia, la transdisciplinarità non esclude l'esistenza di un orizzonte trans-storico.

Articolo 7 :

La transdisciplinarità non costituisce né una nuova religione, né una nuova filosofia, né una nuova metafisica, né una scienza delle scienze.

Articolo 8 :

La dignità dell'essere umano è anch'essa di ordine cosmico e planetario. L'apparizione dell'essere umano sulla Terra è una delle tappe della Storia dell'Universo. Riconoscere la Terra come patria è uno degli imperativi della transdisciplinarità. Ogni essere umano ha diritto ad una nazionalità ma, come abitante della Terra, egli è al tempo stesso un essere transnazionale. Il riconoscimento, da parte del diritto internazionale della doppia appartenenza - ad una nazione e alla Terra - costituisce uno degli scopi della ricerca transdisciplinare.

Articolo 9 :

La transdisciplinarità conduce ad una attitudine aperta nei riguardi dei miti e delle Religioni e di coloro che li rispettano con uno spirito transdiscplinare.

Articolo 10 :

Non c'è un ambiente culturale privilegiato rispetto agli altri. L'approccio transdisciplinare stesso è anch'esso transculturale.

Articolo 11 :

Una educazione autentica non può privilegiare l'astrazione, come strumento di conoscenza, rispetto ad altri. Essa deve insegnare a contestualizzare, concretizzare e globalizzare. L'educazione transdisciplinare rivaluta il ruolo dell'intuizione, dell'immaginazione, della sensibilità e del corpo nella trasmissione delle conoscenze.

Articolo 12 :

L'elaborazione di una economia transdisciplinare è fondata sul postulato che l'economia deve essere al servizio dell'essere umano e non il contrario.

Articolo 13 :

L'etica transdisciplinare ricusa ogni atteggiamento contrario al dialogo e alla discussione, qualunque sia la sua origine (di ordine ideologico, scientista, religioso, economico, filosofico). Il sapere condiviso dovrebbe condurre ad una comprensione comune, fondata sul rispetto assoluto degli altri, uniti dalla vita comune sulla unica e stessa Terra.

Articolo 14 :

Rigore, apertura e tolleranza sono le caratteristiche fondamentali dell'attitudine e della visione transdisciplinare. Il rigore nella argomentazione che tiene conto di tutti i dati è la barriera a fronte di possibili derive. L' apertura comporta l'accettazione dello sconosciuto, dell'inatteso e dell'imprevedibile. La tolleranza è il riconoscimento del diritto a professare idee e verità contrarie alle nostre.

Articolo finale :

La presente Carta della Transdisciplinarità è adottata dai partecipanti al Primo Congresso Mondiale della Transdisciplinarità, e non si rifà ad alcuna altra autorità che quella dell'opera e dell'attività di questi ultimi.

 

Seguendo le procedure che saranno definite in accordo con le persone che seguono, in tutti i Paesi, l'idea di transdisciplinarità, la Carta è aperta alla sottoscrizione di tutte le persone interessate alla realizzazione progressiva di misure di ordine nazionale, internazionale e transnazionale tese all'applicazione di questi articoli nella attività di ogni giorno.

 

Convento da Arràbida, 6 novembre 1994

Comitato di redazione
Lima de Freitas, Edgar Morin, Basarab Nicolescu.

 

traduzione a cura dell'Ing. EZIO MARIANI
I.P.E. - Istituto per ricerche ed attività educative
Napoli - Italia

CARTA TRANSDISCIPLINARITÃTII

Preambul

Considerînd cã proliferarea actualã a disciplinelor academice si ne-academice conduce la o crestere exponentialã a cunoasterii, care face imposibilã orice privire globalã asupra fiintei umane,

Considerînd cã doar o inteligentã capabilã sã înteleagã dimensiunea planetarã a conflictelor actuale ar putea face fatã complexitãtii lumii noastre si pericolului contemporan al autodistrugerii materiale si spirituale a speciei noastre,

Considerînd cã viata este serios amenintatã de o tehnostiintã triumfãtoare ce se supune doar înspãimîntãtoarei logici a eficacitãtii în slujba eficacitãtii,

Considerînd cã ruptura contemporanã dintre o cunoastere din ce în ce mai bogatã si o fiintã interioarã din ce în ce mai sãracã duce la aparitia unui nou obscurantism ale cãrei consecinte pe plan individual si social sunt incalculabile,

Considerînd cã acumularea cunostintelor, fãrã precedent în istorie, accentueazã inegalitatea dintre cei ce le posedã si cei care nu le posedã, provocînd astfel inegalitãti în sînul natiunilor si între natiunile de pe planeta noastrã,

Considerînd, totodatã, cã toate aceste pericole enuntate îsi au si contraponderea pozitivã, cresterea extraordinarã a cunoasterii putînd duce în final la o mutatie comparabilã cu aceea a transformãrii primatelor în homo sapiens,

Considerînd toate cele expuse, participantii la Primul Congres Mondial al Transdisciplinaritãtii (Convento da Arrábida, Portugalia, 2-7 noiembrie 1994) adoptã prezenta Cartã, conceputã ca un ansamblu de principii fundamentale ale comunitãtii spiritelor transdisciplinare, constituind un contract moral pe care fiecare semnatar al acestei Carte îl face cu sine însusi, fãrã nici o constrîngere de ordin juridic ori institutional.

 

Articolul 1 :

Orice tentativã de reducere a fiintei umane la o definitie si de descompunere a sa în structuri formale, indiferent care ar fi acestea, este incompatibilã cu viziunea transdisciplinarã.

Articolul 2 :

Recunoasterea existentei unor diferite niveluri de Realitate, guvernate de logici diferite, este inerentã atitudinii transdisciplinare. Orice tentativã de reducere a Realitãtii la un singur nivel, guvernat de o singurã logicã, este incompatibilã cu transdisciplinaritatea.

Articolul 3 :

Transdisciplinaritatea este complementarã demersului disciplinar ; din confruntarea dintre discipline, ea face sã aparã noi rezultate si noi punti între ele ; ea ne oferã o nouã viziune asupra Naturii si a Realitãtii. Transdisciplinaritatea nu cautã sã elaboreze o superdisciplinã înglobînd toate disciplinele, ci sã deschidã toate disciplinele la ceea ce au în comun si la ceea ce se aflã dincolo de granitele lor.

 

 

Articolul 4 :

Cheia de boltã a transdisciplinaritãtii este unificarea semanticã si operativã a acceptiunilor între si dincolo de diferitele discipline. Ea presupune o rationalitate deschisã, printr-o nouã viziune asupra relativitãtii notiunilor de "definitie" si "obiectivitate". Formalismul excesiv, rigiditatea definitiilor si absolutizarea obiectivitãtii, implicînd excluderea subiectului, nu pot avea decît un efect de sãrãcire a realului.

Articolul 5 :

Viziunea transdisciplinarã este deschisã în mãsura în care depãseste domeniul stiintelor exacte prin dialogul si reconcilierea lor, nu doar cu stiintele umaniste ci si cu artele, literatura, poezia si experienta interioarã.

Articolul 6 :

In raport cu interdisciplinaritatea si multidisciplinaritatea, transdisciplinaritatea este multireferentialã si multidimensionalã. tinînd seama de diferitele conceptii asupra timpului si istoriei, transdisciplinaritatea nu exclude existenta unui orizont transistoric.

Articolul 7 :

Transdisciplinaritatea nu se constituie nici într-o nouã religie, nici într-o nouã filosofie, nici într-o nouã metafizicã, nici într-o stiintã a stiintelor.

Articolul 8 :

Demnitatea fiintei umane este atît de ordin planetar cît si cosmic. Aparitia fiintei umane pe pãmînt este una din etapele istoriei Universului. Recunoasterea Terrei ca patrie a tuturor fiintelor umane este unul din imperativele transdisciplinaritãtii. Fiecare fiintã umanã are dreptul la o nationalitate, dar locuind pe Pãmînt este si o fiintã transnationalã. Recunoasterea de cãtre dreptul international a acestei duble apartenente - la o natiune si la Terra - este una dintre finalitãtile cercetãrii transdisciplinare.

Articolul 9 :

Transdisciplinaritatea conduce la o atitudine deschisã fatã de mituri si religii si fatã de cei care le respectã în spirit transdisciplinar.

Articolul 10 :

Nu existã nici o culturã privilegiatã în raport cu celelalte. Demersul transdisciplinar este în sine transcultural.

Articolul 11 :

O autenticã educatie nu poate favoriza abstractizarea în dauna altor forme de cunoastere. Educatia trebuie sã punã accentul pe contextualizare, concretizare si globalizare. Educatia transdisciplinarã se bazeazã pe reevaluarea rolului intuitiei, imaginatiei, sensibilitãtii si corpului în transmiterea cunostintelor.

Articolul 12 :

Elaborarea unei economii transdisciplinare se bazeazã pe postulatul cã economia trebuie sã fie în serviciul fiintei umane si nu invers.

Articolul 13 :

Etica transdisciplinarã respinge orice atitudine ce refuzã dialogul si dezbaterea, indiferent de originea acestei atitudini - fie ea de ordin ideologic, scientist, religios, economic, politic, filosofic. Cunoasterea împãrtãsitã ar trebui sã ducã la o întelegere împãrtãsitã, fondatã pe respectul absolut al diversitãtilor colective si individuale, unite prin viata comunã pe una si aceeasi planetã.

Articolul 14 :

Rigoarea, deschiderea si toleranta sunt caracteristicile fundamentale ale atitudinii si viziunii transdisciplinare. Rigoarea în argumentatie, care ia în seamã toate datele existente, este cea mai bunã barierã în calea derivelor posibile. Deschiderea implicã acceptarea necunoscutului, neasteptatului si imprevizibilului. Toleranta este recunoasterea dreptului de a sustine idei si adevãruri contrare acelora pe care le împãrtãsim noi însine.

Articol final :

Prezenta Cartã a Transdisciplinaritãtii este adoptatã de participantii la Primul Congres Mondial al Transdisciplinaritãtii, fãrã nici o afirmare a unei autoritãti în afara celei a propriei lor opere si activitãti.

 

In conformitate cu procedurile ce vor fi stabilite de comun acord cu cercetãtorii din toate tãrile aderînd la ideile transdisciplinaritãtii, Carta este deschisã spre semnare oricãrei persoane interesate în promovarea mãsurilor progresive de ordin national, international si transnational menite sã asigure aplicarea acestor Articole în viata de fiecare zi.

 

Convento da Arrábida, 6 noiembrie 1994

Comitetul de redactare
Lima de Freitas, Edgar Morin si Basarab Nicolescu

traducere de Horia Vasilescu

ميثاق العبرمناهجية

تمهيد

حيث إن الانتشار الحالي للمناهج الأكاديمية وغير الأكاديمية يقود إلى تنام مطّرد للعلم، الأمر الذي تتعذر معه أية نظرة شمولية إلى الإنسان،

وحيث إنه وحده ذكاء يشتمل على البعد الكوكبي للنزاعات الحالية يستطيع أن يواجه تعقيد عالمنا والتحدي المعاصر للدمار الذاتي، المادي والروحي، لجنسنا البشري،

وحيث إن الحياة يهددها تهديداً جسيماً علم تقني منتصر، لايمتثل إلا للمنطق المروِّع للمردودية من أجل المردودية،

وحيث إن القطيعة المعاصرة بين معرفة تزداد تراكمية وكائن داخلي يزداد افتقاراً تفضي إلى تصاعد ظلامية لامفرّ من عواقبها على الصعيدين الفردي والاجتماعي،

وحيث إن نمو المعارف نمواً لاسابقة له في التاريخ يزيد في التفاوت بين الذين يملكونها والذين يعدمونها، مولداً بذلك تفاوتاً بين الشعوب وبين الأمم على كوكبنا،

وحيث إن لكل هذه التحديات المذكورة مقابلها من الرجاء وبما أن النمو الهائل للمعارف يمكن أن يقود، على المدى الطويل، إلى طفرة تصح مقارنتها مع العبور من الرئيسات إلى الجنس البشري،

وباعتبار كل ما سبق، فإن المشاركين في المؤتمر العالمي الأول للعبرمناهجية (كُنفِنْتو دا أرّابيدا، البرتغال، 2-7 تشرين الثاني 1994) يتبنون هذا الميثاق، بوصفه جملة من المبادئ الأساسية يُجمِع عليها المفكرون العبرمناهجيون، وتشكل التزاماً أخلاقياً يلزم كل موقِّع على هذا الميثاق نفسه به، بمعزل عن أي إكراه قانوني أو مؤسَّسي.

المادة 1 : كل محاولة لاختزال الإنسان إلى مجرد تعريف وإلى تقليصه في بنى شكلانية، أياً كانت، تتناقض مع رؤية عبرمناهجية transdisciplinaire.

المادة 2 : الإقرار بوجود مستويات مختلفة للواقع، تحكمها أنماط مختلفة من المنطق، ملازم للموقف العبرمناهجي. وكل محاولة لاختزال الواقع إلى مستوى واحد، يحكمه منطق واحد، لايقع ضمن حقل العبرمناهجية.

المادة 3 : العبرمناهجية مكمِّلة للمقترب المناهجي disciplinaire، إذ هي تولِّد من المواجهة بين المناهج معطيات جديدة، تمفصِلها فيما بينها؛ وهي تقدم لنا رؤية جديدة للطبيعة وللواقع. العبرمناهجية لاتسعى إلى السيادة على عدة مناهج، بل إلى انفتاح المناهج كافة على ما يجتازها ويتخطاها جميعاً.

المادة 4 : حجر الأساس للعبرمناهجية عبارة عن التوحيد الدلالي والفعّال للمفاهيم عبر المناهج وفيما يتعداها. إنها تفترض مسبقاً ذهنية منفتحة، عبرة نظرة جديدة إلى نسبية مفهومي "التعريف" و"الموضوعية". فالغلو في الصورية formalisme، وجمود التعريفات، وإضفاء صفة الإطلاق على الموضوعية، بما ينطوي على استبعاد الذات، من شأنها أن تقود إلى الإفقار.

المادة 5 : الرؤية العبرمناهجية مفتوحة بعزم من حيث إنها تتخطى مجال العلوم البحتة إذ تجعلها تتحاور وتتصالح، ليس مع العلوم الإنسانية وحسب، بل ومع الفن والأدب والشعر والخبرة الداخلية أيضاً.

المادة 6: فيما يتعلق بالبينمناهجية interdisciplinarit� وتعددية المناهج pluridisciplinarit�، تتصف العبرمناهجية بتعدد المراجع وتعدد الأبعاد. فهي، إذ تأخذ بالحسبان تصورات عن الزمن والتاريخ، لاتستبعد وجود أفق عبرتاريخي.

المادة 7 : العبرمناهجية ليست عبارة عن دين جديد، ولاعن فلسفة جديدة، ولاعن ميتافيزياء جديدة، ولاعن علم للعلوم.

المادة 8 : كرامة الإنسان أيضاً ذات بعد كوني وكوكبي في آن معاً. فظهوره على الأرض مرحلة من مراحل تاريخ الكون. والاعتراف بالأرض كوطن من مستلزمات العبرمناهجية. كل إنسان فله الحق في جنسية، لكنه، بما هو من سكان الأرض، كائن عبروطني transnational في الوقت نفسه. واعتراف القانون الدولي بالانتماء المزدوج إلى أمة وإلى الأرض من أهداف العبرمناهجية.

المادة 9 : تقود العبرمناهجية إلى موقف منفتح بإزاء الأساطير والأديان ومن يحترمها بروح عبرمناهجية.

المادة 10 : ما من مكان ثقافي متميز يمكن اعتباراً منه الحكم على الثقافات الأخرى. فالمقترب عبرالمناهجي بحد ذاته عبرثقافي transculturel.

المادة 11 : ينبغي على التربية الأصيلة ألاتفضل التجريد على غيره من أشكال المعرفة. عليها بالحري أن تعلِّم وضع الأمور في سياقها وتجسيمها وتشميلها. والتربية العبرمناهجية تعيد إلى الحدس والمخيِّلة والحساسية والجسم مكانتهم في نقل المعارف.

المادة 12 : يتأسس صوغ اقتصاد عبرمناهجي على مسلَّمة أن على الاقتصاد أن يكون في خدمة الإنسان وليس العكس.

المادة 13 : تستنكر الأخلاق العبرمناهجية كل موقف رافض للحوار وللمناقشة، أكان من منشأ إديولوجي، علموي، ديني، اقتصادي، سياسي، أم فلسفي. فالعلم المشترك ينبغي أن يقضي إلى فهم مشترك، يتأسس على الاحترام المطلق التنوعات الجماعية والفردية التي تجمع فيما بينها الحياة المشتركة على الأرض الواحدة نفسها.

المادة 14 : الصرامة والانفتاح والتسامح هي الخصائص الأساسية للموقف وللرؤية العبرمناهجيين. الصرامة في المحاججة التي تأخذ بالحسبان كل المعطيات هي الحائل دون كل شطط ممكن. الانفتاح يشتمل على القبول بالمجهول وغير المتوقَّع وبما ليس بالحسبان. التسامح هو الاعتراف بحق الآخر في تبني أفكار وحقائق مخالفة لأفكارنا وحقائقنا.

المادة الأخيرة: يتبنى ميثاق العبرمناهجية هذا المشاركون في المؤتمر العالمي الأول للعبرمناهجية، غير مستندين إلى مرجعية غير مرجعية أعمالهم ونشاطاتهم.

بحسب الإجراءات التي ستُحدَّد بالاتفاق مع الباحثين ذوي العقلية العبرمناهجية، الميثاق مفتوح لتوقيع كل إنسان مهتم بالإجراءات المتدرِّجة على الأصعدة الوطنية والدولية والعبروطنية لتطبيق هذه المواد في الحياة اليومية.

كُنفِنْتو دا أرّابيدا

6 تشرين الثاني 1994

لجنة الصياغة

ليما دِه فريتاس، إدغار موران، بسراب نيكولسكو

ترجمه عن الفرنسية

 ديمتري أفييرينوس